- ghereta cu ziare si "colectiile";
- ce colectioneaza nevasta'mea;
- copiii, marii profitori.
Mai de-acasa spus "nu stiu, nevasta'mea se pricepe".
Ce te faci insa cand ea nu numai ca nu se pricepe, dar arunca si tot bugetul familiei pe colectia ei personala de papusi cu cap de portelan?
Influentata eficient de camapaniile de marketing bine tintite, femeia contemporana, deseori prea putin educata, usor frustrata in existenta ei zilnica, melancolica dupa tineretea si mai ales copilaria pierduta, cand n-avea de niciunele...dar ce bine o ducea... s.a.m.d, cade in capcanele cumpararii obiectelor inutile, de calitate indoielnica, urate si scumpe.
Imi vine un exemplu in minte: sfatuiam un amic asupra unei achizitii iar omul s-a simtit dator sa urce un pic in ochii mei (critici) si sa imi arate, in mare secret, colectia de atentie! pietre pretioase si semipretioase a sotiei. Istoria care impacheta frumos "pasiunea" pornea de la minunatie de inel si cercei, cu montura de inceput de secol XX, mostenire de familie. Si spunea amicul, eiii... de cand au inceput sa apara si la noi pietrele la targuri specializate (?!) sotia merge mereu, are "furnizorii" ei, oameni care aduc numai din Germania!
Punctul 1: inelul si cerceii nu erau mostenire de familie ci montura contemporana cu un model vechi, posibil zirconii in loc de diamant;
Punctul 2: n-avem, daca n-avem, de ce sa zic ca avem targuri specializate?;
Punctul 3: furnizorii astia isi cunosc ei treaba bine de tot... si mai ales clientii.. Ce era din RFG si pe vremuri se cumpara (electronice, cosmetice, haine).
Am sugerat discret, oamenii sunt extrem de orgoliosi cand vine vorba de desteptaciunea nevestei, sa faca amicul o evaluare la cateva pietre. Asa, pentru a controla "furnizorul". O fi facut-o, nu mai stiu.
Nu va bazati asadar pe bunul gust al nimanui si mai ales nu pe sensibilitatea femeii, consortata sau nu. Ea de cele mai multe ori este tinta favorita a marketarii unui anumit gen de produse. Imi dezvolt pasiunea singur, imi fac singur propria colectie, imi cercetez singur sursele. Mai presus de toate, colectia este a mea!
Iar despre mimetismul in colectionare, vom mai vorbi.
Pe curand,
C.