Micul cumparator va merge cel mai adesea in pietele de vechituri si va cauta obligatoriu in traseul sau magazinele de antichitati.
Un nivel mai sus si va face si cautari in mediul on-line.
Un nivel mai sus si va face si cautari in mediul on-line.
Ma pregatesc sa inchei seria "Anticariate" cu cateve comentarii asupra pravaliilor mele favorite, urmand ca in episodul 4 sa dau si un vot de blam.
Desi intr-unul dintre articolele precedente am facut un usor comentariu laudativ la adresa unui magazin din capitala, marturisesc acum ca acesta este in top 5 mai pe la pozitia... 4.
Voi incepe cu pozitia prima si voi "declasa" Bucurestiul in favoarea unui magazin de antichitati din provincie. Acestor afaceri dinafara capitalei le contest in general doar calitatile moderne de marketare (ceea ce la urma-urmelor nici nu prea conteaza). In schimb au de foarte multe ori lucruri interesante la preturi rezonabile.
Este cazul anticariatului meu favorit, situat in Tg. Mures, intr-o locatie dedicata, ampla ca spatiu, cu parter, etaj si vitrina destul de generoasa. Proprietara vă va fi intotdeauna un ghid atent, se va adapta polictically correct si la limba romana (desi o vorbeste cu dificultate evidenta) nu va ascunde defectele sub standardul "e vechi" ci va atrage atentia asupra acestora, in fine, are in magazinul sau cate ceva pentru fiecare. I-am apreciat pasiunea, corectitudinea atitudinii si daca n-ar fi fost magazinul in Tg. Mures, as fi zis ca stapana locului a crescut in bunul obicei al negustorilor armeni (sau poate cine stie?). Din al caror magazin nu poti iesi fara sa nu cumperi ceva!
Era la pozitia doi tot provincia, cu un magazin situat pe un drum national, in zona Olteniei. Voi reveni, intrucat in ultima vreme, din punctul meu de vedere, marfa pe care o gasesti acolo nu mai corespunde intrutotul notiunii de "antichitate" si, in acest moment in topul preferintelor (mele) este un bun loc trei, urcand in schimb capitala...
Ne reintoarcem la Bucuresti, unde doi anticari, tata si fiu, duc traditia acestor magazine, printr-o frumoasa atitudine comerciala fata de cumparator: cauta mereu sa isi imbogateasca oferta, sunt atenti la doleante, dau lamuriri cand ii intrebi. Doua magazine, doua locatii diferite, intr-una fiul, in cealalta tatal. Sa zic acuma si defectul: fiul il intrece pe tata! Seniorul pare usor mai plictisit, poate are grijile lui, eu, cumparator n-am de unde stii... In schimb fiul, cu o mica negustorie tot aproape de fostul cartier evreiesc al Bucurestiului, are o viata dedicata afacerii sale. Este placut, atent, are marfuri verificabile, preturile ii sunt rezonabile si daca esti client, negociabile. In fine, la pravalia lui poti intalni deseori oameni interesanti, care trec poate sa spuna doar buna-ziua, ori sa se bucure de compania anticarului, ori sa caute ca de obicei un obiect care sa le completeze colectia. Iustin Zegrea, pe Bărăţiei, la nr. 52. Treceti sa il salutati intr-o zi si cred eu ca nu vă va dezamagi.
Locul trei e la Horezu, unde alaturi de magazinele de ceramica, intr-o locatie comoda, accesibila, vizibila, de ani buni isi desfasoara negustoria o familie cu nume aproape predestinat. De cand vizitez insa acel magazin, marfurile s-au diversificat, excedand uneori notiunea de "antichitati". Poate sa fie cerintele pietii, poate sa fie epuizarea surselor (desi stiu ca doamna, stapana locului, face multe eforturi pentru aprovizionare) nu stiu... In vremea din urma magazinul vinde si multe lucruri noi, pe ideea de "antichizat". Sigur, acestea nu sunt vandute drept vechi, negustorii sunt extrem de cinstiti si corecti la preturi, totusi, nu mai au marfa exclusiv veche, ca altadata...
O vorba in plus despre ei: minunata colectie de ceasuri trebuie vazuta si mai apoi, daca vreti o anumita piesa de mobilier, este posibil ca stapanii negotului sa v-o gaseasca!
Pozitia 4, Bucuresti, pe Academiei, o atmosfera placuta, o oferta frumoasa de carte veche, vanzatori atenti si instruiti (merci, Eugen). Uneori un pic prea comercial pentru gustul meu, dar nu pot reprosa asta unor negustori versati ca cei din Anticarit 1...
In fine, la ultima pozitie in topul 5 al Colectionarului as include anticariatul bucurestean de la Dalles. Cu 413 "like" -uri pe FB ai zice ca sta bine. Si sta, nimic de zis, are marfuri tare frumoase, are preturi tare bune, totusi... Hmm, e intr-un con de umbra, poate nemeritat iar targurile din incinta salii pe mine cel putin ma exaspereaza atat de tare, ca pur si simplu nu mai intru! Desigur nu e vina anticariatului si puteti oricand sa fiti cel de-al 414-lea admirator....
Pana la votul de blam (episodul 4 al ciclului "Magazine de antichitati I", va spun pe curand,
C.
Desi intr-unul dintre articolele precedente am facut un usor comentariu laudativ la adresa unui magazin din capitala, marturisesc acum ca acesta este in top 5 mai pe la pozitia... 4.
Voi incepe cu pozitia prima si voi "declasa" Bucurestiul in favoarea unui magazin de antichitati din provincie. Acestor afaceri dinafara capitalei le contest in general doar calitatile moderne de marketare (ceea ce la urma-urmelor nici nu prea conteaza). In schimb au de foarte multe ori lucruri interesante la preturi rezonabile.
Este cazul anticariatului meu favorit, situat in Tg. Mures, intr-o locatie dedicata, ampla ca spatiu, cu parter, etaj si vitrina destul de generoasa. Proprietara vă va fi intotdeauna un ghid atent, se va adapta polictically correct si la limba romana (desi o vorbeste cu dificultate evidenta) nu va ascunde defectele sub standardul "e vechi" ci va atrage atentia asupra acestora, in fine, are in magazinul sau cate ceva pentru fiecare. I-am apreciat pasiunea, corectitudinea atitudinii si daca n-ar fi fost magazinul in Tg. Mures, as fi zis ca stapana locului a crescut in bunul obicei al negustorilor armeni (sau poate cine stie?). Din al caror magazin nu poti iesi fara sa nu cumperi ceva!
Era la pozitia doi tot provincia, cu un magazin situat pe un drum national, in zona Olteniei. Voi reveni, intrucat in ultima vreme, din punctul meu de vedere, marfa pe care o gasesti acolo nu mai corespunde intrutotul notiunii de "antichitate" si, in acest moment in topul preferintelor (mele) este un bun loc trei, urcand in schimb capitala...
Ne reintoarcem la Bucuresti, unde doi anticari, tata si fiu, duc traditia acestor magazine, printr-o frumoasa atitudine comerciala fata de cumparator: cauta mereu sa isi imbogateasca oferta, sunt atenti la doleante, dau lamuriri cand ii intrebi. Doua magazine, doua locatii diferite, intr-una fiul, in cealalta tatal. Sa zic acuma si defectul: fiul il intrece pe tata! Seniorul pare usor mai plictisit, poate are grijile lui, eu, cumparator n-am de unde stii... In schimb fiul, cu o mica negustorie tot aproape de fostul cartier evreiesc al Bucurestiului, are o viata dedicata afacerii sale. Este placut, atent, are marfuri verificabile, preturile ii sunt rezonabile si daca esti client, negociabile. In fine, la pravalia lui poti intalni deseori oameni interesanti, care trec poate sa spuna doar buna-ziua, ori sa se bucure de compania anticarului, ori sa caute ca de obicei un obiect care sa le completeze colectia. Iustin Zegrea, pe Bărăţiei, la nr. 52. Treceti sa il salutati intr-o zi si cred eu ca nu vă va dezamagi.
Locul trei e la Horezu, unde alaturi de magazinele de ceramica, intr-o locatie comoda, accesibila, vizibila, de ani buni isi desfasoara negustoria o familie cu nume aproape predestinat. De cand vizitez insa acel magazin, marfurile s-au diversificat, excedand uneori notiunea de "antichitati". Poate sa fie cerintele pietii, poate sa fie epuizarea surselor (desi stiu ca doamna, stapana locului, face multe eforturi pentru aprovizionare) nu stiu... In vremea din urma magazinul vinde si multe lucruri noi, pe ideea de "antichizat". Sigur, acestea nu sunt vandute drept vechi, negustorii sunt extrem de cinstiti si corecti la preturi, totusi, nu mai au marfa exclusiv veche, ca altadata...
O vorba in plus despre ei: minunata colectie de ceasuri trebuie vazuta si mai apoi, daca vreti o anumita piesa de mobilier, este posibil ca stapanii negotului sa v-o gaseasca!
Pozitia 4, Bucuresti, pe Academiei, o atmosfera placuta, o oferta frumoasa de carte veche, vanzatori atenti si instruiti (merci, Eugen). Uneori un pic prea comercial pentru gustul meu, dar nu pot reprosa asta unor negustori versati ca cei din Anticarit 1...
In fine, la ultima pozitie in topul 5 al Colectionarului as include anticariatul bucurestean de la Dalles. Cu 413 "like" -uri pe FB ai zice ca sta bine. Si sta, nimic de zis, are marfuri tare frumoase, are preturi tare bune, totusi... Hmm, e intr-un con de umbra, poate nemeritat iar targurile din incinta salii pe mine cel putin ma exaspereaza atat de tare, ca pur si simplu nu mai intru! Desigur nu e vina anticariatului si puteti oricand sa fiti cel de-al 414-lea admirator....
Pana la votul de blam (episodul 4 al ciclului "Magazine de antichitati I", va spun pe curand,
C.
RSS Feed