Unui prieten, R.F, perpetuu închis într-un spaţiu
ale cărui geamuri nu se vor deschide nicicând.
Pentru a nu îi mai fi frică de clovni.
ale cărui geamuri nu se vor deschide nicicând.
Pentru a nu îi mai fi frică de clovni.
In acest ultim episod voi adăuga părerea mea - subiectivă desigur - asupra operei unor mari plasticieni români şi a creaţiei lor legate de lumea spectacolului.
Tonitza a pictat clovni trişti, preocupaţi şi suferinzi, Iser a umanizat-o pe Colombina, Stephănescu-Arephy, pictor societar în anii '30 al Asociaţiei Independenţilor la Paris, a surprins pe pânză lumea nocturnă a reprezentaţiilor în spectacolele de varieté, în fine, magia arenelor cu arlechini, lei şi pantere este prezentă în pânzele de mijloc de secol XX ale Margaretei Sterian.
Tonitza a pictat clovni trişti, preocupaţi şi suferinzi, Iser a umanizat-o pe Colombina, Stephănescu-Arephy, pictor societar în anii '30 al Asociaţiei Independenţilor la Paris, a surprins pe pânză lumea nocturnă a reprezentaţiilor în spectacolele de varieté, în fine, magia arenelor cu arlechini, lei şi pantere este prezentă în pânzele de mijloc de secol XX ale Margaretei Sterian.
Nu cred că poate comenta cineva despre lumea circului aşa cum a fost văzută de marii noştri pictori, fără să amintească de portretele clovnilor realizate de Nicolae Tonitza. Sunt lucrări de referinţă cele din tripticul Saltimbancii, "Clovnul", "Femeia clovnului"; acestea au aparţinut după ştiinţa noastră colecţiei Ilie Mirea (conform unei alte surse, lucrările ar fi fost în colecţia F.L.Filip şi vă indic să citiţi articolul din link, pentru că el conţine nu numai o frumoasă analiză a acelei perioade de creaţie a lui Tonitza ci şi detalii inedite despre o lucrare necunoscută ori puţin cunoscută publicului larg). Indicând anterior cele două chestiuni de traseabilitate, am vrut numai să reamintesc cititorului informaţiile disponibile despre apartenenţa iniţială a acestor minunate lucrări, atât de frumos gândite pictural de către maestrul Tonitza în 1925.
Adaug un comentariu propriu la o altă lucrare, "Clovnul cel tânăr" - ulei pe carton, colecţia dr. O. Fodor (foto supra). Probabil că analogia tinereţe-clovn este un paradox. Ni-i închipuim întotdeauna bătrâni, ori măcar îmbătrânind odată cu circul şi rămânând pictaţi pe faţă cu praf albicios, ce-ascunde riduri. Sunt măşti peste care guri uriaşe anunţă zâmbind isprăvi de tot caraghioslâcul. Si atunci cum să judeci plastic o lucrare ca a lui Tonitza (lăsând la o parte însăşi ideea de a judeca un astfel de maestru) când clovnul este tânăr, decât, la rându-ţi, cu suflet doborât de tristeţe. Totul este o înşelătorie. Actorul circului este în primul rând un om, cu oboseala vieţii lui şi nu-i mai pasă dacă noi, publicul îl vedem în această postură: cu mâinile apropiate a rugăciune poate, cu buze strânse mut şi respirând melancolie. E doar un om şi el. Acesta este mesajul circului în general, în pictura lui Tonitza. O viaţă grea, de sacrificiu, pentru bieţi copii născuţi în spatele arenei şi care nu vor avea nicicând altă opţiune, decât de a urma, mereu, profesia celor de dinaintea lor. Infruntă viaţa cu mâinile cuminţi, adunate în poală. Ori ca "Pagliaccio", un alt clovn al lui Tonitza, prin plânset.
O scurtă notă asupra unui tablou al lui Iser, căci nu vă aşteptaţi poate să vedeţi decât din nou culorile spectaculosului. Adjudecatarul acestui lot a investit în arta maestrului având viziunea unui altfel de mesaj: Pierrot si Colombina suntem (tot) noi. Căci lipseşte cortina. Iar papucul de balet şi rochia involtă a fetei anunţă în mod egal spectacolul, lumina, rampa dar şi cotidianul, viaţa, firescul.
Adaug un comentariu propriu la o altă lucrare, "Clovnul cel tânăr" - ulei pe carton, colecţia dr. O. Fodor (foto supra). Probabil că analogia tinereţe-clovn este un paradox. Ni-i închipuim întotdeauna bătrâni, ori măcar îmbătrânind odată cu circul şi rămânând pictaţi pe faţă cu praf albicios, ce-ascunde riduri. Sunt măşti peste care guri uriaşe anunţă zâmbind isprăvi de tot caraghioslâcul. Si atunci cum să judeci plastic o lucrare ca a lui Tonitza (lăsând la o parte însăşi ideea de a judeca un astfel de maestru) când clovnul este tânăr, decât, la rându-ţi, cu suflet doborât de tristeţe. Totul este o înşelătorie. Actorul circului este în primul rând un om, cu oboseala vieţii lui şi nu-i mai pasă dacă noi, publicul îl vedem în această postură: cu mâinile apropiate a rugăciune poate, cu buze strânse mut şi respirând melancolie. E doar un om şi el. Acesta este mesajul circului în general, în pictura lui Tonitza. O viaţă grea, de sacrificiu, pentru bieţi copii născuţi în spatele arenei şi care nu vor avea nicicând altă opţiune, decât de a urma, mereu, profesia celor de dinaintea lor. Infruntă viaţa cu mâinile cuminţi, adunate în poală. Ori ca "Pagliaccio", un alt clovn al lui Tonitza, prin plânset.
O scurtă notă asupra unui tablou al lui Iser, căci nu vă aşteptaţi poate să vedeţi decât din nou culorile spectaculosului. Adjudecatarul acestui lot a investit în arta maestrului având viziunea unui altfel de mesaj: Pierrot si Colombina suntem (tot) noi. Căci lipseşte cortina. Iar papucul de balet şi rochia involtă a fetei anunţă în mod egal spectacolul, lumina, rampa dar şi cotidianul, viaţa, firescul.
Spectaculos în alb şi negru.
Aleg astăzi poate în premieră pentru mulţi dintre dumneavoastră, o operă specială din creaţia lui Gabriel Stephănescu-Arephy. Profund subiectivă alegere, căci temeiul vremurilor în care s-a petrecut pictura îmi este drag prin el însuşi, ca spirit. Si atunci cum să nu mă fascineze jongleriile cu făclii ori săbii, înghiţitorii de foc sau alţi atleţi ce-şi arătau talentul internaţional la "varieté", în cafenelele de noapte ale distracţiilor de atunci. O imagine dintr-o boemă trecută şi fără a adăuga alte comentarii. O lume captată minunat de pictor, a cărui viaţă pariziană îşi arată iată, subliminal, amprenta.
Un actor al scenei nocturne, chinez jonglând cu farfurii în pictura "Cafenea la Paris" (foto supra - reproducere imagine, prin bunăvoinţa familiei pictorului).
Aleg astăzi poate în premieră pentru mulţi dintre dumneavoastră, o operă specială din creaţia lui Gabriel Stephănescu-Arephy. Profund subiectivă alegere, căci temeiul vremurilor în care s-a petrecut pictura îmi este drag prin el însuşi, ca spirit. Si atunci cum să nu mă fascineze jongleriile cu făclii ori săbii, înghiţitorii de foc sau alţi atleţi ce-şi arătau talentul internaţional la "varieté", în cafenelele de noapte ale distracţiilor de atunci. O imagine dintr-o boemă trecută şi fără a adăuga alte comentarii. O lume captată minunat de pictor, a cărui viaţă pariziană îşi arată iată, subliminal, amprenta.
Un actor al scenei nocturne, chinez jonglând cu farfurii în pictura "Cafenea la Paris" (foto supra - reproducere imagine, prin bunăvoinţa familiei pictorului).
Cai, pudeli, lei, pantere, Arena. Mereu prezentă în picturile Margaretei Sterian, pictoriţă pe care am învăţat să o iubesc încetul cu încetul, pentru cercul magic al întregii sale creaţii. Cerc şi circ, cuvinte aproape înrudite, căci nimeni până acum nu a gândit arena spectaculoasă altfel decât rotundă. Iar Margareta Sterian, sensibil suflet femeiesc, a înţeles metafora, punând-o pe pânză în zone mari, concentrice, difuze, colorate. Iar cine se gândeşte la Chagall să o privească mai "rotund" de-atât.
Inchei aici cele trei episoade sub semnul clovnilor şi a colombinelor, urmând să scriu, de voi avea acceptul diseminării de imagine, despre un fantastic sud-american. Marquez al şevaletului, o lungă şi veselă poveste a unei altfel de Erendire. Contemporane.
Până atunci, vă las sub mirajul acestei lumi fantastice, reflectată şi în picturile de început de secol XX; ele zâmbesc şi astăzi enigmatic, colecţionarului.
Pe curând,
C.
Inchei aici cele trei episoade sub semnul clovnilor şi a colombinelor, urmând să scriu, de voi avea acceptul diseminării de imagine, despre un fantastic sud-american. Marquez al şevaletului, o lungă şi veselă poveste a unei altfel de Erendire. Contemporane.
Până atunci, vă las sub mirajul acestei lumi fantastice, reflectată şi în picturile de început de secol XX; ele zâmbesc şi astăzi enigmatic, colecţionarului.
Pe curând,
C.
RSS Feed