Pe o piata saturata de obiecte colectionabile, tinta predilecta a comerciantilor de arta este colectionarul.
Cum este el recunoscut de catre vanzatori, cum i se castiga bunavointa ori dimpotriva, daca este un profan, cum i se cultiva interesul, sunt toate acestea taine bine pazite.
In cele de mai jos va voi da indicii despre tipologia colectionarului: aveti in fata dumneavoastra un colectionar prin traditie, unul prin mimetism, unul de bani gata ori pe insusi Mecena?
Cum este el recunoscut de catre vanzatori, cum i se castiga bunavointa ori dimpotriva, daca este un profan, cum i se cultiva interesul, sunt toate acestea taine bine pazite.
In cele de mai jos va voi da indicii despre tipologia colectionarului: aveti in fata dumneavoastra un colectionar prin traditie, unul prin mimetism, unul de bani gata ori pe insusi Mecena?
Cuplurile si familiile numeroase imprumuta si impartasesc in timp pasiunea comuna de a colectiona.
Nu fac in aceasta scurta interventie "internautica" istoria marilor familii de colectionari (poate va fi timp cu alt prilej sa vorbim si despre Colectia Kalinderu si despre Colectia Storck si despre Colectia Slatineanu) ideea principala fiind azi comportamentul celui care, intrat prin insotire intr-o lume a valorilor artistice colectionabile isi modifica in timp (daca propriul sau fond genetic este propice) gusturile si pasiunile, printr-un simplu mimetism.
Interesant din punct de vedere al comerciantului de arta este asadar aparitia unei noi categorii, cu tipologie si comportament diferite - o noua "specie" de client cu modalitati de abordare diferita.
Colectionarul prin mimetism are intai de toate o lunga perioada de acumulare. Ceea ce la partenerul sau, colectionarul traditional este un modus vivendi, pentru cel care doar imita si incearca ulterior sa concureze, este un pur proces de invatare. Odata introdus de catre colectioanarul prin traditie - C.T. - in lumea tranzactiilor de arta, "mimeticul" - C.M. - va ramane in expectativa, va deschide cat mai putin gura si cat mai mult cartile, va cauta cu fervoare sa inteleaga limbajul colectionarilor.
Comerciantul de arta gaseste in el fondul propice pentru a face aplicarea metodelor sale de marketare. Stiind deja ca nu poate aborda prea usor colectionarul prin traditie (a se vedea postarile anterioare referitoare la tipologia si comportamentul acestuia) va profita de prilejul insotirii si isi va indrepta armata de sfatuitori in ale artei catre "mimetic".
C.M. va face apoi tot ceea ce poate pentru a ajunge din urma nivelul de dezvoltare artistica a lui C.T, partenerul sau: concret, va incepe sa cumpere.
Asa incat, dupa indelunga tacere de acumulare, C.M. va merge in doua posibile directii: (1) daca este o personalitate puternica nu isi va complica existenta in a-l concura pe C.T. ci isi va dezvolta propria alternativa in a colectiona; (2) daca doreste sa ii faca pe plac lui C.T, nu numai ca va avea acelasi regim alimentar ca acesta (sic!) dar si acelasi tip de colectie.
Ma intrerup pentru un exemplu, astfel incat lucrurile sa fie mai clare: C.T. colectioneaza de generatii arta plastica traditionala romaneasca. C.M, intrand in familia lui C.T, va incepe sa fie prezent alaturi de el in tranzactiile cu opere de arta. In ipoteza nr. (1) de mai sus C.M. va incepe sa colectioneze instalatii (modernism) iar in ipoteza nr. (2) de mai sus va deveni la randu-i colectionar de arta plastica traditionala romaneasca.
Astfel incat, comerciantul de arta are doar simpla sarcina de a testa, pentru inceput, prin incercari succesive, cel fel de comportament va dezvolta C.M. Va incuraja apoi fara teama directia in care acesta merge, punandu-i la dispozitie toate informatiile de care are nevoie, prin nenumarate invitatii, vernisaje, contacte, carti si cursuri. Incetul cu incetul C.M, sprijinit atent si sfatuit din umbra de catre consultant, va ajunge sa fie increzator in propiul sau discernamant artistic si, dispunand de linia de credit pentru investitia in arta, se va lansa in propria colectie.
Asadar clientul ideal pentru comerciantul de arta: C.M este receptiv, atent, discret, dornic sa fie sfatuit, relativ usor de manipulat si de cele mai multe ori mai putin zgarcit decat C.T!
Pe curand,
C.
Nu fac in aceasta scurta interventie "internautica" istoria marilor familii de colectionari (poate va fi timp cu alt prilej sa vorbim si despre Colectia Kalinderu si despre Colectia Storck si despre Colectia Slatineanu) ideea principala fiind azi comportamentul celui care, intrat prin insotire intr-o lume a valorilor artistice colectionabile isi modifica in timp (daca propriul sau fond genetic este propice) gusturile si pasiunile, printr-un simplu mimetism.
Interesant din punct de vedere al comerciantului de arta este asadar aparitia unei noi categorii, cu tipologie si comportament diferite - o noua "specie" de client cu modalitati de abordare diferita.
Colectionarul prin mimetism are intai de toate o lunga perioada de acumulare. Ceea ce la partenerul sau, colectionarul traditional este un modus vivendi, pentru cel care doar imita si incearca ulterior sa concureze, este un pur proces de invatare. Odata introdus de catre colectioanarul prin traditie - C.T. - in lumea tranzactiilor de arta, "mimeticul" - C.M. - va ramane in expectativa, va deschide cat mai putin gura si cat mai mult cartile, va cauta cu fervoare sa inteleaga limbajul colectionarilor.
Comerciantul de arta gaseste in el fondul propice pentru a face aplicarea metodelor sale de marketare. Stiind deja ca nu poate aborda prea usor colectionarul prin traditie (a se vedea postarile anterioare referitoare la tipologia si comportamentul acestuia) va profita de prilejul insotirii si isi va indrepta armata de sfatuitori in ale artei catre "mimetic".
C.M. va face apoi tot ceea ce poate pentru a ajunge din urma nivelul de dezvoltare artistica a lui C.T, partenerul sau: concret, va incepe sa cumpere.
Asa incat, dupa indelunga tacere de acumulare, C.M. va merge in doua posibile directii: (1) daca este o personalitate puternica nu isi va complica existenta in a-l concura pe C.T. ci isi va dezvolta propria alternativa in a colectiona; (2) daca doreste sa ii faca pe plac lui C.T, nu numai ca va avea acelasi regim alimentar ca acesta (sic!) dar si acelasi tip de colectie.
Ma intrerup pentru un exemplu, astfel incat lucrurile sa fie mai clare: C.T. colectioneaza de generatii arta plastica traditionala romaneasca. C.M, intrand in familia lui C.T, va incepe sa fie prezent alaturi de el in tranzactiile cu opere de arta. In ipoteza nr. (1) de mai sus C.M. va incepe sa colectioneze instalatii (modernism) iar in ipoteza nr. (2) de mai sus va deveni la randu-i colectionar de arta plastica traditionala romaneasca.
Astfel incat, comerciantul de arta are doar simpla sarcina de a testa, pentru inceput, prin incercari succesive, cel fel de comportament va dezvolta C.M. Va incuraja apoi fara teama directia in care acesta merge, punandu-i la dispozitie toate informatiile de care are nevoie, prin nenumarate invitatii, vernisaje, contacte, carti si cursuri. Incetul cu incetul C.M, sprijinit atent si sfatuit din umbra de catre consultant, va ajunge sa fie increzator in propiul sau discernamant artistic si, dispunand de linia de credit pentru investitia in arta, se va lansa in propria colectie.
Asadar clientul ideal pentru comerciantul de arta: C.M este receptiv, atent, discret, dornic sa fie sfatuit, relativ usor de manipulat si de cele mai multe ori mai putin zgarcit decat C.T!
Pe curand,
C.
RSS Feed