<![CDATA[Colectionarul - Cataloage expoziţii sec. XX]]>

<![CDATA[Colectionarul - Cataloage expoziţii sec. XX]]>Tue, 21 Nov 2023 13:10:57 +0100Weebly<![CDATA[Cataloage expoziţii de artă, secolul XX - pag. 04]]>Sun, 21 May 2017 06:18:32 GMThttp://www.colectionarul.eu/cataloagepictura/cataloage-expozitii-de-arta-secolul-xx-pag-04Expoziţia A. Severin
Pictor-Sculptor-Architect
1 decemvrie - 1 ianuarie 1943
Sala de pcitură a ziarului "Universul"

"INCHINARE
tinerelor inspiratoare, care au făcut din viaţa mea
psihică şi fizică un cult şi o muncă creatoare. Privirile
lor au mângâiat o frunte, care de mult ar fi fost încreţită,
fără zâmbetul primăverii şi cântul încântării

AUTOPORTRET
In zorii zilei de 15 Februarie, anul 1881, pe un ger cumplit, apare în strada Luminii, din vechea cetate dacică Drubeta, o stea.
La 9 ani, în clasele primare, popa Barbu tocia cu nuiaua degetele micuţului, care copia portretul Regelui Carol I sau "Sentinela" de Grigorescu.
- Drace, să nu mai faci cai verzi pe pereţi! - se răstea popa, lăsând să cadă varga pe degetele sângerânde ale copilului.
Mama sa, deasemenea, îl dojenea aspru pentru apucăturile sale artistice.
La liceu, se simte stingherit de unii profesori, care nu-l încurajează câtuşi de puţin şi-îl fac mai degrabă să prindă desgust de învăţătură.
La 16 ani, desenează, din memorie, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa MM. LL. Regele Carol I şi Regina Elisabeta, chipul Auguştilor Suverani.
Regele, surprins de această memorie ageră, îl întreabă: "Ce doreşte tumnifoastra?" In loc să solicite ajutor regal pentru a pleca la paris, el cere simplu: o decoraţie de aur. Regele surâde şi luând o portocală de pe masă spune: "Hun decoraţ pintru tumnifoastra!".
Se înscrie la Scoala de Belle-Arte din Bucureşti. Vara colindă munţii Mehedinţului şi ai Gorjului, noaptea citeşte pe Victor Hugo sau pe Guy de Maupassant. Patru ani de studii la Belle-Arte îi dau aripi, ca să fugă spre Paris cu 84 lei în buzunar.
Nu se preocupă de medalii sau certificate de studii. El vrea să treacă dincolo de condicele biroucraţiei. Străbate ţara per pedes apostolorum. Se duce la mânăstirea Putna, unde, în anul 1904, se serbează 400 ani dela moartea marelui Voevod Ştefan cel Mare. Cunoaşte acolo pe tânăra Lala Filievici, fiica preotului din Stotojineţ. Un timp se opreşte la Storojineţ, apoi prin Cernăuţi-Rădăuţi-Suceava, se îndreaptă prin Poiana Stampii, spre Paris. Lala îl urmăreşte cu gândul, înduioşată de îndrăsneala celui venit din Regat.
Toamna târziu soseşte la Paris, vesel ca şi când ar fi colindat ţări şi ape. Se înscrie la Şcoala Belle-Arte, dar o părăseşte, neavând cu ce să-şi achite taxele. Mai apoi se înscrie la Academina Julien.
Se împrieteneşte cu tânărul doctorand Gorică Alexandrescu, care, ani de-arândul i-a fost de mare folos şi pentru care poartă o mare recunoştinţă.
La Academia Julien, neavând de multe ori cu ce să plătească taxele, făcea pe modelul. Astfel, a pozat în atelierul unor americani, pentru un "Christ pe cruce". Intr-o dimineaţă modeul cade leşinat de pe seletă. Nu mâncase de 4 zile. Profesorul Vernet îl ajută să-şi vie în fire. Un elev, Teodoroff, bulgar, apucă de sub picioarele modelului carnetul de studii şi-l arată prefesorului. Comment, vous faites de la peinture? - exclamă profesorul, iar apoi adresându-se elevilor: - Când voiu lipsi eu dela curs, modelul vă poate face corectura.
In anul 1908 expune pentru prima oară la Salonul Naţional din Paris. O tânără doamnă româncă, din înalta societate, se îndrăgosteşte de îndrăzneţul călător, care voeşte şă-şi ajungă scopul prin mijloace proprii. Această dragoste însă, nu i-a fost de vre-un folos, căci doamna vroia să îl atragă într-un partid politic influent.
In anul 1910, pleacă în călătorie de studii, în Italia. Doria să înveţe tăiatul marmorei. D-rul Swiecinsckz, Gh. Bratu, O.Tafrali îi sunt de ajutor.
La Fflorenţa este îmbrăţişat cu cădură de Profesorul R. Romanelli. Doi ani studiază în atelierul marelui sculptor şi pictor. Era sărac, abia avea ce să mânânce. In atelier, câştiga 40 lire pe 6 săptămâni de lucru. Din cauza sârguinţii, deseori era invitat la masă de profesorul Romanelli.
Intr'o bună zi, crezând că-i face un bine, Profesorul vine cu Kalinderu la atelierul de marmoră. Acest Kalinderu venea în Italia, ca "Ministro del Re di Romania", în care calitate i se deschideau toate uşile. In faţa lui, tânărul nu era decât un biet neghiob de român. "Mă, - îi spune Kalinderu - să faci bine să vii în ţară, ca să nu mai cerşeşti printre străini!" Atât a fost deajuns, pentru ca în faţa Profesorului ROmanelli, tânărul să-i arunce o înjurătură oltenească, de care ispravă toată Florenţa vorbea apoi.
Profesorii-Sculptori Trentacoste, Caradossi, Guerri îl apreciază şi-l recomandă peste tot. Muzeul Uffizi îi cumpără trei lucrări. Este numit "Commissario corrispondente" al Expoziţiei Internaţionale din 1911.
[...]"
Sfârşit partea I

]]><![CDATA[Cataloage expoziţii de artă, secolul XX - pag. 03]]>Sat, 20 May 2017 16:19:21 GMThttp://www.colectionarul.eu/cataloagepictura/cataloage-expozitii-de-arta-secolul-xx-pag-03"- ALEXIS MACEDONSKI -
[...] Dintre operele de seamă ale lui Macedonski, cunoscute în România, este destul să cităm "Raiul Pierdut".
"Raiul Pierdut" (Museul Simu-Bucureşti) fusese expus la Paris cu câteva luni înainte de "reapariţia" lui De Groux.
Cei care nu vor gusta unele din lucrările pictorului român, îi vor îngădui pentru ţelul urmărit, să-şi realizeze concepţiile aşa cum el înţelege s-o facă. Ei nu-i vo pretinde să fie fotografic, şi nici uşor la îndemâna trecătorului distrat, sau cu idei preconcepute. Ei se vor mulţumi să admire din lucrările expuse pe cele care se apropie de unghiul sub care sunt obişnuiţi să privească opera de artă.
Rămâne ca ceilalţi - şi suntem siguri că se găsesc şi dintre aceia - să preţuiască în întregul lor lucrările adunate aici, smulse din paginile unei vieţi eroice şi sbuciumate în largul furtunatic al lumei, unde printre streini, Macedonski şi-a câştigat pâinea şi faima."

Louis Bertrand
Paris 1927
din Catalogul Expoziţiei Macedonski - Ateneul Român - 1928
pag. 14 - fine

Macedonski
Expoziţie
-1928-
Ateneul Român
de la 1 la 25 aprilie
de la 9-1 a.m. - 5-7 p.m.
Pentru inaugurarea expoziţiei
Duminică 1 aprilie

ACUARELE
1) Portret
2) In roşu
3) Toamna
4) Sfânta Fecioara Maria, Schiţă pentru "Legende de Soeur Beatrix", XIII S.
5) Castelul pe stânci (Grimand, Var)
6) "
7) "
8) Moara mea
9) Turn de moară
10) Cipresul
11) Tărm de mare (La Faviere, Var)
12) Pânze de bărcii
13) Vreme de furtună (Collioure)
14) Ziuă cenuşie (Grimand)
15) Inserare
16) Golful St.-Trapez (Grimand Var)
17) Place des Micoucouliers
18) Paris (Guache) Aparţinând Doamnei V.A.
19) Studiu pentru portet
20) "
21) Toulo în port
22) Femeii
23) Nude
24) "La Fleur Double", Dedicată lui Paul Morand (Schiţă)
25) In lumina rampei
26) Nud
27) Nud
28) Nud
29) Nud
30) Collioure
31) Primăvara
32) Dimineaţa
33) Ingerul
34) In faţa porţei
35) "Cântarea Cântărilor" (Schiţă pentru I-iul panou)
36) "Homo-Sum"

PICTURI
1) Portretul doamnei E.H. Aparţinând D-nei E.H.
2) Portretul domnului A.K. Aparţinând D-lui A.K.
3) Auto-Portret Aparţinând D-lui H.D.
4) Portret Aparţinând D-nei R.
5) "Regina Tamara"
6) "Lenor"
7) Roşu şi Verde
8) Studiu în brun
9) Studiu
10) Studiu
11) Capriciu
12) In roz
13) Coloare
14) Familie de măşti Dedicat eroilor lui Arghezi
15) Pasiune
16) Colori
17) Compoziţie
18) Compoziţie
19) Studiu pentru "Zadeka", (de L.Bertrand)
20) Nocturnă
21) Zori (fantezie)
22) Troimarubi
23) Studiu
24) Studiu
25) Studiu peisaj
26) Bărcii
27) Pânze de bărcii
28) Peisaj
29) Dimineaţă
30) Castelul de vie (Grimaud, Var)
31) Crochiu de culoare
32) Nori
33) Farfuria cu mere
34) Mere şi gutui
35) Cutia verde
36) Portocale şi
37) Flori
38) Studiu
39) Studiu
40) Studiu pentru "Portul Catalan" (Cast. Esparrou, Roussillon)

DESENURI
1) Balul pe piaţă
2) Plecarea bărcilor
3) Castelul templirilor [acoladă pe cele trei, "Collioure"]
4) Nud - 7) Nud
8) Creion
9) Studiu expresie
10) Crochiu expresie
11) Fernande
12) Portret
13) Portret
14) Studiu
15) Biserica Grimaud
16) Paradă
17) "Beiruria"

]]><![CDATA[Cataloage expoziţii de artă, secolul XX - pag. 02]]>Sat, 20 May 2017 13:05:58 GMThttp://www.colectionarul.eu/cataloagepictura/cataloage-expozitii-de-arta-secolul-xx-pag-02"- ALEXIS MACEDONSKI -
Alexis Macedonski numărat azi printre pictorii cei mai de vază ai Parisului, este întâiul născut al marelui poet Alexandru Macedonski .
Prima expoziţie însemnată a lucrărilor sale a avut loc la Paris sub patronajul Domnului Leon Berard ministrul artelor şi al instrucţiunei publice franceze. (Februarie 1922, Galerie A.M.Reitlinger, 12, Rue de la Boetie, Paris).
Expoziţia a fost considerată ca cea mai strălucită a sezonului. Filmele Gaumont "Acutalităţi" răspândesc în lumea întreagă efigia pictorului şi reproduceri după lucrările expuse. (Gaumont "Actualitees", fevrier 1922).
Statul francez îi cumpără una din lucrările expuse pentru Muzeul Luxembourg. ("l'Intransigeant", 25 Mars 1922).
Acest succes, care, pune pe Macedonski în lumină printre cei mai de seamă artişti ai Franţei contemporane, nu este decât o etapă a activităţei pictorului.
Macedonski expune pentru prima oară în România la 1905. (Ateneu... "Cercul Artistic").
După trei ani de studii în Italia, debutează la Paris sub auspiciile lui Laurent Tailhade şi Louis Vauxcelles. (Salon d'Automne, 1908).
Martor al tuturor nedreptăţilor imbecile ridicate cu ură împotriva tatălui său peotului a la divine effigie (Leon Thevenin "La Roumanie Nouvelle"), copilăria pictorului Macedonski nu este decât un chin de suferinţă şi este forţat să plece printre streini, unde trăeşte în taberile tinerilor artişti, frământându-se în lupta cu arta şi cu viaţa.
"Dintre toţi artiştii a căror străduinţe îmi sunt cunoscute, şi a căror evoluţie am urmărit-o, Alexis Macedonski este de sigur cel care necontenit şi aproape de două zeci de ani, mi-a dat totdeuna impresia de a merge către acea măestrie pe care n'o pot atinge singur nici geniul nici munca decât laolaltă". (L. Ginies "Le Feu", 1 Mars 1922)."
In 1911, Alexis Macedonski numai este un necunoscut în lumea artistică a Parisului. Lucrările lui sunt puse de către critici în rând cu cele ale lui Laprade, Henri Matisse, Camoin, Manzzana Pisarro. (Achile Segard "l'Opinion" 22 Avril 1911), sau, în antiteza puse de către Peladan, de-asupra tuturor expozanţilor Salonului. ("La Revue Hebdomadaire" 3 Juin 1911).
Macedonski, care nu se înfeudează nici unei grupări, urmează să lupte în vălmăşagul celor două mari curente în prezent - însă paralel cu amândouă - pentru ţelul ce-i este personal în arta timpului căruia îi rămâne necontenit credincios.
"Alexis Macedonski nu aparţine nici unui cenaclu, el nu ţine trena nici unuia dintre pontifii mari sau mărunţei care predică azi "dans l'Ile Sonnante de l'Art francais", şi însfârşit, el nici nu pretinde măcar să aparţină vreuneia din doctrinele la modă".
"Cum! e oare cu putinţă ca în această a doua lună alui 1922, un pictor a cărui inspiraţie şi tehnică sunt incontenstabil moderne, să nu fie nici simultaneist, nici sintetist, nici sincronist, nici cubist, nici naturist, nici expresionist... nici chiar postcubist, şi să-şi permită de a fi pur şi simplu pictor ?..."
Gabriel Mourey, autorul rândurilor citate, dintere cele servind de frontispiciu expoziţiei lui Macedonski din 1922, conclude:
"Alexis Macedonski, este un muncitor cinstit şi conştiincios, care are respectul trecutului; marea lui cultură artistică şi literară ce-i este stăvilar împotriva relelor exemple ale modei, şi seducţiunilor succesului dobândit cu uşurinţă, îi vor permite să întrebuinţeze toate cuceririle tehnicei moderne, în sensul unităţei şi frumuseţei clasice."
Insă, a fi "pictor" n'a însemnat niciodată pentru Macedonski, a se lăsa îngrădit de eterna ameninţare a unui Rubicon de netrecut, aruncând spaima în oştile nelămurite ale picturei, găsindu-se pe neaşteptate, în faţa spectrului cu clopoţei al picturei anecdotice şi literare, monstru parazitar născut din pierderea oricărei legături cu mara tradiţie a picturei şi totdeodată din dispreţuirea, sau înţelegerea greşită a întregului aport modern, care pentru unii se limitează sau se opreşte la marele Cezanne, dar şi acesta rău înţeles.
"Ceiace urmăreşte Macedonski, în cercetările sale picturale precise, încă din 1909, este de a uni plastica cu cugetarea şi stilul de viaţă."
"Pânzele sale care în ansamblul tehnic se prezintă diferite una de alta, mai îndelung examinate, se înrudesc toate, printr'o egală cercetare de sinceritate, o egală măestrie de factură, o egală pătrundere şi inspiraţie, menite nu numai să hotărască amatorul, dar pentru a face să mediteze pe artist şi a da de gândit că epoca noastră, după convulsiuni informe, reîncepe a renaşte ai cărei făuritori se află de-acum printre noi". (Louis Ginies, "Le Feu", 1 Mars 1922)."
Această contompire de antiteze sau de ţeluri delăsate, căci înfrânte, Macedonski a viot-o printr-o revalorizare a mijloacelor pur plastice, în îmbogăţirea lor expresivă necontenită prin noi cuceriri.
Cei înadevăr iniţiaţi în complexul sbuciumărilor picturale din Franţa, înţeleg uşor că nu este vorba de o pictură zisă cerebrală "dada" abstract şi deja bătrânesc, arătându-se ca o noutate distinsă şi putând figura cu strălucire numai în provinciile imperiului chinez revoluţionar şi novator.
Gustave Kahn, la rândul său, în 1927, pune pe Macedonski în frunte, atunci când constată o renaştere a picturei imaginative, şi face aceasta prin mijloace pur plastice şi în antiteză: "de la vignette conventionelle" sau de pictura lui Odilon Redon şi Gustave Moreau (Gustave Kahn: Art. "Mercure de France", 15 Juillet 1927).
O glorioasă cunună, pe care pictorul n'o dispreţuieşte, căci este rolul perserverenţei şi credinţei lui nestrămutate, în prisma modei unui timp ce aparţine nemărginit de trist în ultimele svârcoliri ale "Suprarealismului".
Neliniştea "haotică" desprinzându-se în unele compoziţii ale pictorului (Ex. Drouant 1927), este un argument vehement al puterei evocatoare a ritmului compoziţiei condus în acest sens prin mijloace pur picturale. Si tot astfel: un rezultat opus reese din aceiaşi voinţă realizată pe o suprafaţă diferit organizată.
"La galerie Reitlinger, veţi vedea "La Belle au Bois Dormant", marele panou pe care Macedonski l-a realizat pentru castelul de Lineau, isbutind a da cu o fericită uşurinţă impresia voită de calm şi de repaos printr-o armonioasă distribire de linii orizontale şi verticale" (Andre Warnond, "Avenir", 20 fevrier 1922).
Inafară de "La Belle au Bois Dormant", Macedonski realizează "Le Port Catalan", compoziţia sa cea mai vastă pentru castelul Esparrou în Roussillon.
Dar, între aceste două lucrări, şi în afară de o serie de portrete executate la Paris, solicitat să se ocupe de Arta Decorului, pictorul primeşte direcţia artistică a Filmelor de Baroncelli. El realizează pe acest teren lucrări de o concepţie nouă, care'l clasează ca renovator al Artei Decorului împreună cu: Robert Mallet Stevens, Donatian, Chimot, Drian. (M. Querlin "Petit Journal", 13 Avril, 1923; "Comoedia", 24 novembrie 1922; "Le Theatre et Comoedia Illustre", reproduce machete ale lui Macedonski, articol semnat de Rene Clair).
Pe timp de doi ani aproape, Macedonski se stabileşte la Collioure, port de pescari din Catalonia franceză (Carles Grando. El pintor Alexis Macedonski, "La Veu de Cataluny", Barcelona, 16 janvier 1923; "L'Intransigeant", articol de Titayna asupra lui Callioure, Foujita, Macedonski, Favory).
Printr'un larg stagiu în cercurile artistice şi literare ale Provenţei (încă din 1909) strâns unit mişcărei din Aix en Provence, devenit o Florenţă a Franţei, pictorul român este desemnat ca delegat al Provenţei cu ocazia sărbătorirei lui Albert Saisset la Perpignan, unde Macedonski vorbeşte şi în numele patriei îndepărtate. (Allocution de M.Macedonki, delegue de Provence, "Le Coq Catalan", 1 Decembre, 1923).
Gabriel Mourey expune în frumoasa cadenţă a stilului său, ceia ce Macedonski doreşte Provenţei: [...].
Reîntors la Paris, Macedonski organizează o expoziţie cu un grup pe care îl constitue. La această manifestare ia parte şi fiul său, cel mai tânăr dintre pictorii Parisului: Soare (Soare Alexis Macedonski), care debutase cu o lună mai înainte printr'o expoziţie personală de peste patruzeci tablouri (Galerie Armand Drouant, Paris, 1925) la vârsta de 15 ani sub auspiciile lui Henri Massis, Francis Carco şi mai ales Louis Vauxcelles, care scrie prefaţa catalogului pentru expoziţia "copilului minune".
In acest grup figurează nume dintre cele mai strălucite ale artei moderne franceze: [...].
Statul francez cumpără o nouă lucrare a pictorului român pentru Meseul Honfleur (Galerie A. Drouant).
Anul trecut, 14 Iunie 1927, o expoziţie a lucrărilor mai recente ale lui Macedonski, ocupând trei săli ale Galerie Drouant, succede unei a doua strălucite expoziţii a fiului său Soare: [...].
Această expoziţie este un punct culminant ascendenţei pictorului. Inconjurat şi sărbătorit de camarazii primilor ani de luptă, se pun bazele unui Salon nou despre care se va vorbi la timp.
Răspunsul lui Macedonski intervievat de "Paris Midi" asupra "Criticei de Artă şi Artiştilor" îi câştigă simpatii noi printre cei ce iubesc curajul hotărât pentru o cauză dreaptă. ("Paris Midi", 28 Aout 1927).
Legăturile lui Macedonski cu lumea intelectuală a Parisului sunt numeroase şi din cele mai profunde.
Peladan, criticul pe care opinia actuală îl pune alături de Ruskin, revenind de la excesivitatea celebrei "Rose et Croix", sfârşeşte prin a considera pe Macedonski, ca discipolul său intelectual cel mai apropiat, şi proectează o expoziţie - 1911 - grupând în jurul acestuia, rarele elemente combătând încă pentru o pictură ce nu rupe cu tradiţia. (Nu este vorba de cea academică).
[...]
Printre prieteniile lui Macedonski mă voi mulţumi, dintre pictori să evoc pe Henry de Groux, înaintaş al său, creator între altele, a celei mai formbidabile opere a timpului: "Le Christ aux Outrages". Henry de Groux, figura cea mai ciudată şi mai miraculoasă a epocei, neştiută sau puţin înţeleasă încă de mulţi a stârnit totuşi cel mai violent uragan războinic în lumea picturei - exceptând bătăliile duse în jurul numelui lui Delacroix. (Ultima sa manifestare însemnată, "Le Christ aux Outrages" reexpus, numeroase picturi, sculpturi şi litografii: "Salon d'Automne" 1911, prefaţă de Arsene Alexandre).
In clipe când întreg edificiul de coherenţă dintre prezent şi trecut se clatină între două curente arbitrare, cel al saloanelor zaharisite şi cel al deslănţuirei saturnalei prea îndelung supusă prejudecăţilor sterpe, Henry de Groux, pictorul rătăcitor, dispărut şi uitat, trecut ca decedat în listele catalogului saloanelor precedente, revenind ca prin miracol în arena pariziană, rămâne unul din fruntaşi cărora Gauguin - din exilul său de pe alte tărâmuri - cere ca lucrările pe care le trimite la Paris să-i fie arătate lui printre cei dintâi, pomenindu-i numele alături de Puvis de Chavannes şi Degas. (Scrisorile lui Gauguin către Daniel de Montfreid).
De Groux, purtat în slăvi şi hulit în acelaşi timp, găseşte un champion în fervenţa lui Macedonski, care plecând la Bruxelles, cedează atelierul său pictorului flamand. Prin legăturile pe care le are cu mediul artistic provensal, Macedonski devotează cauzei lui de Groux prieteniile noastre comune. El hotărăşte stabilirea în Provenţa a acestui mare liric, care, pictor, sculptor şi poet tot pe atât de puternic uitat din nou şi de parte de bursa acţiunilor în curs forţat a negoţului de artă dela Hotel Drouot, în izolarea pe care singur şi-a voit-o, aşteaptă cea din urmă apoteoză. [...]"

Louis Bertrand
Paris 1927
din Catalogul Expoziţiei Macedonski - Ateneul Român - 1928
pag. 06 - 14

]]><![CDATA[Cataloage expoziţii de artă, secolul XX - pag. 01]]>Sat, 20 May 2017 06:51:05 GMThttp://www.colectionarul.eu/cataloagepictura/cataloage-expozitii-de-arta-secolul-xx-pag-01

Ateneul Român - Sala Exarcu III
Expoziţia Lucie Rechenberg
1 - 26 Aprilie 1926
Catalog

Expoziţia Th. Pallady
La Cartea Româneaască
De la 30 Aprilie la 15 Maiu 1927

Ulei
1. Trandafirii
2. Fetiţa cu gutui
3. Gladolius
4. Cu ceaşca
5. Flori şi prune
6. Lucrând
7. Garoafe
8. La fereastră
9. Tufănica
10. La lucru
11. Flori
12. La maşina de cusut
13. Flori
14. Ida
15. Gutui
16. Cu şorţul roş
17. Flori
18. Garoafe
19. La gherghef
20. La dejun
21. Tiganca cu flori
22. Flori
23. Gutui
24. Vedere din Sibiu
Acuarele
25. Fetiţa cu fructe
26. Cu şalul de altă dată
27. Prietenele mele
28. Aglaia
29. Bătrânele
30. Peisagi
31. Lucrând dantele
32. Lângă geam
33. Marie Mathilde
34. La plajă
35. Impresii din Praga
36. Colombine
37. Pe gânduri
38. Lângă apă
39. Biserica Antim
40. Lucrând dantele
41. La maşina de cusut
42. Biserica "Cuţitu de argint"
43. Maicuţa
44. Lucrând
45. Clopotniţa Bisericei Antim
46. Irina
47. Din curtea Bisericei Antim
48. Mia
49. Bisericuţa Schitu Maicelor
50. Bătrână
51. Cu coşul
52. Profil
53. Ucenicul
54. Aquarel
55. Miki
56. Profil
57. Schitu Maicelor
58. Lucrând dantele
59. Diaconesele
60. Vedere din Sibiu
61. Copii
62. Turnurile din Sibiu
63. Cetatea Cohalm
64. Marie Matilde
65. St[r]ada din Sibiu
66.Vedere din Sibiu
67. Invacanţie
68. Pe terasa
69. Pe plajă
70. Lucrând
71. Cioplitorul de piatră
72. Studii
73. Legându-şi pantofii

Palatul Prefecturei
Expoziţia Pictorului Bulgăraş
29 o-brie - 10 n-brie 1925
orele 9-1, 3-7

No. 1. Alexandrina
" 2. O Evă, - oare-care
" 3. Baba Tinca
" 4. Gherghina
" 5. Maci
" 6. Vasul persan
" 7. Lalele
" 8. Tufănele
" 9. Bujori
" 10. Ochiul boului
" 11. Băncuţa
" 12. Constanţa
" 13. Tufănele
" 14. Pansele
" 15. Muşcata
" 16. Gura leului
" 17. Garoafe
" 18. Bujori
" 19. Pansele
" 20. Constanţa
" 21. Moş Ion
" 22. Garoafe
" 23. Mere
" 24. Trandafiri
" 25. Cârciumărese
" 26. Gherghină
" 27. Ochiul boului
" 28. Flori albastre
" 29. Gafiţa
" 30. Garoafe
" 31. Tigancă
" 32. Albăstrele
" 33. Lalele
" 34. Tufănele
" 35. Mărgărite de Buftea
" 36. Trandafiri acăţători
" 37. Scai
" 38. Bujori
" 39. Broboada oranje
" 40. Un trandafir
" 41. Olga de Cerkass
" 42. Portretul soţiei pictorului
" 43. Sanguină

1. Crisanteme
2. Budha
3. Ochelarii
4. Inundaţie (Paris)
5. Cer întunecat
6. Dealul din "Launay"
7. Case din Launay
8. La margin[e]a mării
9. Reflux
10. Rochia albastră
11. Bluza cu dungi
12. Nud
13. "Contre jour"
14. Pe gânduri
15. Rochia cenuşie
16. Ce spui?
17. Studiu
18. Cetind
19. Studiu
20. Culcată pe covor
21. Cartea galbenă
22. La fereastră
23. Rochia albastră
24. Studiu
[25]?
26. Vasul albastru
27. Masca roşie
28. Trandafiri şi lămâie
29. Cinerarul
30. Trandafiri albi
31. Pistolul
32. Flori
33. Studiu
34. Rochia galbenă
35. Broboada
36. Sitari
37. "Candid"
38. Flori galbene
39. Laleaua rosă
40. Inundaţii (Paris)
41. Stânci (Bretagna)
42. Vasul albastru
43. "Roş, Galben şi Albastru"
44. Drumul spre Brehat
45. Cu daruri
46. Studiu
47. Nud cu rodii
48. Ghiroghine
49. "Placa Dauphine"
50. Flori galbene
51. Tulpanul
52. Rochia cu dungi
53. Imbrobodită
54. "Pt. St. Michel"
55. Gazeta
56. Peisagiu
57. Orientală
58. Cartea galbenă
59. "Launay"
60. Rochia cu flori
61. In negru
62. Culcata
[63]?
64. Vedere din Iaşi
65. Biserica din Pantoise
66. Cutia cu prune
67. Toamna
[68]?
69. Gemenii
[70]?
71. Nud
[72]?
73. Rochia galbenă
74. Rochia neagră
[75]?
[76]?
77. Chrisanteme galbene
78. Nud
79. "Place Dauphine"
80. La Fereastră
81. Rochia verde
[82]?
83. Ca două surori
84. Costumul Românesc
85. La Fereastră
86. Canapea albastră
87. Nud
88. Nud
89. Nud
90. La fereastră
91. Nud
92. Aşa cum este
92. bis. Vasul fără flori
93. "Pont-Petit"
94. Ananasul cu Nud
95. Cetind
96. Bujori
97. Vasul cu delft.
98. Studiu
[99]?
100. Paysagiu
101. Flori galbene
[102]?
103. Fasanul
104. Marama
105. La margin[e]a mării
106. Pe canapeaua albastră
107. Studiu
[108]?
109. Ulcica cu flori
110. Peisagiu (oise)
111. Budha
112. Dormind
113. Fabrica
114. Portret
115. Flori în ulcică
116. Tulipane
117. Studiu
118. De toate
119. Casă din Launay
120. Case din Launay
121. O Fabrică
122. Mimosa
123. Nud
124. Spre "Robinson"
125. "Nantouillet"
126. Fructe
127. Marsilia
128. Din "Auvers"
129. Fântâna (Paris)
130. Casă dn Launay
131. Cetind
132. Mare albastră
133. Studiu
[134]?
135. Cetind
136. Rochia verde
137. Masca rosă
138. Pe gânduri
139. Covorul cu flori
140.Nud
141. Păpuşa
142. Nud
[143 - 145]?
146. Prăjituri
147. Tulipane
148. Nud
149. Vasul verde
150. Nud
151. Studiu
152. Negru şi Alb
153. Tot în galben
154. Şalul negru
155. "Place Dauphin"

]]>